Între 05 şi 07 decembrie 2012, în premieră pentru Republica Moldova va avea loc Reuniunea a 119-a a Asambleii Generale a Organizaţiei Europene pentru Calitate (EOQ). Concomitent, îşi va începe lucrările Prima Conferinţă Ştiinţifică Internaţională în domeniul calităţii din Republica Moldova cu genericul ”Managementul şi produse de calitate cu/ prin oameni de calitate” consacrată atât problemelor actuale de management, asigurării calităţii produselor alimentare şi a serviciilor în domeniul învăţământului, cât şi nivelului calităţii vieţii în general.
Preşedintele Asociaţiei Auditorilor şi Consultanţilor în Management din Republica Moldova, Directorul general al Firmei de audit „Ecofin-Audit-Service” SRL, redactorul-şef al revistei "Fin-Consultant", economistul, dl. Ion Prisăcaru a semnat un nou volum original, proaspăt apărut la editura ”Gunivas” - ”Revenire la rădăcini”. 
În luna martie 2012, Firma de audit "Ecofin-Audit-Service" SRL, a devenit membru - partener în reţeaua internaţională Crowe Horwath International 
Se estimează că sunt în circulaţie 150 de miliarde de cenţi americani. Cântăresc cât opt nave Titanic. Dacă ar fi să-i numeri, 1 cent/secunda, ţi-ar lua 4756 de ani. Canada a oprit “producţia” monedelor de 1 cent, considerând că este inutilă şi o pierdere de bani.
Mişcarea lor a redeschis vechile dezbateri ale americanilor cu privire la bănuţul de 1 cent, dar şi ale Mării Britanii. Este timpul să renunţăm la banii mărunţi? scriu jurnaliştii de la BBC. Ministrul canadian al finanţelor, Jim Flaherty, a explicat decizia pe care ţara sa a îmbrăţişat-o: moneda de 1 cent devenise o “valută fără valoare” . Un penny costă 1.6 cenţi canadieni pentru a fi produs şi distribuit, ceea ce înseamnă o pierdere netă a guvernului de 11 milioane de dolari canadieni pe an.
În faţa unui magazin din Miami, Florida, tronează o pancartă mare pe care scrie “No pennies here”. “Fiecare secundă contează – noi ne iroseam banii şi timpul” a spus proprietarul Andy Haase, referindu-se la timpul pierdut de el şi angajaţii săi pe numărarea bănuţilor de 1 cent. Aşa că a schimbat preţurile produselor astfel că cea mai mică monedă acceptată să fie de 5 centi (1 nickel). Deşi a avut puţin de pierdut în urma rotunjirii, şi-a recâştigat timpul pe care l-ar fi petrecut numărând monedele de 1 cent.
Aceeaşi poveste şi într-un camping din Colorado, care a împărtăşit încă din 2007 politica fără cent. “Este pur şi simplu o monedă inutilă” consideră proprietarul Jim Turner. “Clienţii cred că este o idee grozavă – până acum nu s-a plâns nimeni”, a povestit aceşta.
În Statele Unite, un penny costa 2.4 cenţi pentru a fi produs şi distribuit, iar anul trecut au fost puşi în circulaţie 4.3 miliarde de astfel de bănuţi. În prezent sunt aproximativ 150 de miliarde de monede de 1 cent în circulaţie. “Fiecare penny bătut reprezintă o pierdere pentru cei care plătesc taxe” a declarat Francois Velde, un economist al băncii federale din Chicago şi coautorul cărţii The Big Problem of Small Change. “Este un jeton fără valoare”, a adăugat acesta.
De-a lungul timpului, Statele Unite au scos din circulaţie mai multe monede, printre care şi jumătate de cent, în 1857. În Marea Britanie, jumătatea de pence, a dispărut în 1984. Noua Zeelandă şi Australia au renunţat la bănuţii de 1 cent şi 2 cenţi în 1990. Mai mult, prima dintre aceste două ţări a abandonat mai târziu şi moneda de 5 cenţi. Potrivit statisticilor realizate de americani, două treimi din monedele de 1 cent dispar din circulaţie aproape imediat ce ajung în mâinile publicului. Sunt puse în borcane sau în pusculiţe, mare parte dintre ele sunt pierdute, iar restul , aruncate.
Cu toate acestea, un sondaj realizat în SUA, arată că aproximativ 60% dintre americani sunt pro penny. Aceştia cred că dacă moneda de 1 cent va disparea preţurile se vor rotunji nu în favoarea lor şi astfel americanul de rând va fi afectat. “Oamenii se plâng de penny, dar nu vor să renunţe la el” spune Richard Doty, directorul muzeului naţional de istorie din Washington, DC.
“Banii au o valoare mai puternică, aproape mitică sau religioasă.Oamenii nu vor să schimbe tradiţia, păstreză o monedă chiar dacă nu valorează nimic” a adăugat Doty. Studiile arată însă că în cazul în care moneda de 1 cent ar dispărea, vor trebui produse mai multe de 5 cenţi, iar paguba netă care ar rezulta ar fi mai mare decât în cazul penny-ului.
