Ecofin Audit Service

  • Romana
  • Русский
  • English (United States)
  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
  • default color
  • black color

Evenimente

Sample imageÎntre 05 şi 07 decembrie 2012, în premieră pentru Republica Moldova va avea loc Reuniunea a 119-a a Asambleii Generale a Organizaţiei Europene pentru Calitate (EOQ). Concomitent, îşi va începe lucrările Prima Conferinţă Ştiinţifică Internaţională în domeniul calităţii din Republica Moldova cu genericul ”Managementul şi produse de calitate cu/ prin oameni de calitate” consacrată atât problemelor actuale de management, asigurării calităţii produselor alimentare şi a serviciilor în domeniul învăţământului, cât şi nivelului calităţii vieţii în general.(Citiţi mai mult...)
Sample imagePreşedintele Asociaţiei Auditorilor şi Consultanţilor în Management din Republica Moldova, Directorul general al Firmei de audit „Ecofin-Audit-Service” SRL, redactorul-şef al revistei "Fin-Consultant", economistul, dl. Ion Prisăcaru a semnat un nou volum original, proaspăt apărut la editura ”Gunivas” - ”Revenire la rădăcini”. (Citiţi mai mult...)
Sample imageÎn luna martie 2012, Firma de audit "Ecofin-Audit-Service" SRL, a devenit membru - partener în reţeaua internaţională Crowe Horwath International (Citiţi mai mult...)

Home Noutăţi Legalizarea dării de mită…

Legalizarea dării de mită…

Guvernul indian a găsit o nouă modalitate de luptă anticorupție: legalizarea dării de mită. Corupția la scară mică provoacă pagube mari.

Iar lupta împotriva evaziunii fiscale este cu atât mai grea, cu cât contribuabilii au tot mai puțină încredere tocmai în reprezentanții fiscului. Dar consilierul-șef al ministrului indian de Finanțe, Kaushik Basu, a găsit o soluție: legalizarea ”unor anumite tipuri de dare de mită”. Propunerea a provocat dezbateri furtunoase în India.

Un site din India - ¬ipaidabribe.com, înființat de activiști anticorupție, arată cât de corupți sunt oficialii acestei țări: sunt prezentate peste 8.500 de cazuri de dare de mită, în valoare de 375 de milioane de rupii (8,4 milioane de dolari). De exemplu, pentru ca un polițist să binevoiască să înregistreze o plângere privind furtul unui telefon mobil trebuie să-i bagi în buzunar 100 de rupii, pentru eliberarea unui certificat de căsătorie, şpaga funcționarului ajunge la vreo 500 de rupii, scrie site-ul menţionat.

Cifrele sunt mult mai mari când este vorba, de exemplu, de restituirea impozitului pe venit, unde „comisionul“ este fix 10%, ceea ce înseamnă sume între 5.000 și 50.000 de rupii pentru fiecare caz în parte. Dar mai mult decât să le sesizeze, astfel de rapoarte nu pot rezolva mare lucru. Acelaşi consilier sugerează că de vină e tocmai legea, care tratează ca infracțiuni atât darea de mită, precum și primirea de mită. În opinia sa, este greu să arăți cu degetul un oficial corupt, pentru că nu doar el, ci și cel care i-a dat mită încalcă legea, iar dacă acesta face plângere, riscă să fie judecat sau, mai probabil, silit să dea încă o dată mită, de data aceasta poliției.

Consilierul Kaushik Basu vrea să legalizeze doar așa-numita „mită de hărțuire“, cea pe care o persoană o plătește pentru a obține lucruri la care are dreptul legal. În astfel de cazuri, susține Basu, „donatorului“ trebuie să i se asigure imunitate, iar plângerea sa, dacă e dovedită, ar trebui să ducă nu doar la pedepsirea „beneficiarului“, ci și la despăgubirea „donatorului“. Teama de a nu fi prinși ar trebui să-i facă pe „beneficiari“ mai reținuți, atunci când e vorba să ceară mită.

Din tonul plângerilor raportate site-ului anticorupție rezultă că există multe persoane hotărâte să riposteze împotriva oficialilor corupți, iar ideea lui Basu ar putea fi luată în considerare. Ca şi cea de a transfera cât mai multe tranzacții pe Internet, pentru a evita contactul dintre „donator“ şi „beneficiar“.

 

Parteneri

Donoway Partner

Premii