Între 05 şi 07 decembrie 2012, în premieră pentru Republica Moldova va avea loc Reuniunea a 119-a a Asambleii Generale a Organizaţiei Europene pentru Calitate (EOQ). Concomitent, îşi va începe lucrările Prima Conferinţă Ştiinţifică Internaţională în domeniul calităţii din Republica Moldova cu genericul ”Managementul şi produse de calitate cu/ prin oameni de calitate” consacrată atât problemelor actuale de management, asigurării calităţii produselor alimentare şi a serviciilor în domeniul învăţământului, cât şi nivelului calităţii vieţii în general.
Preşedintele Asociaţiei Auditorilor şi Consultanţilor în Management din Republica Moldova, Directorul general al Firmei de audit „Ecofin-Audit-Service” SRL, redactorul-şef al revistei "Fin-Consultant", economistul, dl. Ion Prisăcaru a semnat un nou volum original, proaspăt apărut la editura ”Gunivas” - ”Revenire la rădăcini”. 
În luna martie 2012, Firma de audit "Ecofin-Audit-Service" SRL, a devenit membru - partener în reţeaua internaţională Crowe Horwath International 
Pe viitor, potenţialii falsificatori de bani ar trebui să asimileze tehnologia 3D - anume cu o astfel de protecţie tridimensională se poate lăuda acum bancnota de cult de 100 de dolari. Pe aceasta continuă să figureze chipul lui Franklin, dar un pic altul.
Şi nici "verzi" aceste hîrtii-monede nu mai pot fi numite. Prezentarea noii bancnote de 100 de dolari a fost de amploare: la Washington a fost descrisă de către ministrul de finanţe şi şeful Sistemului Federal de Rezerve, iar în restul lumii aceasta au făcut-o ambasadorii. Un pic de albastru, de verde şi chiar de vernil strălucitor...
Noua monedă americană, probabil are mai puţine şanse să rămînă în jargon cu denumirea de "verzişoară". În schimb deţine cele mai noi şi mai avantajoase grade de protecţie. Banda tridimensională albastră, plus imaginea peniţei şi călimării cu un clopoţel în interior - sunt doar unele dintre ele. Toate acestea, pe lîngă funcţiile lor de bază de protecţie, mai au de asemenea şi o semnificaţie profund simbolică. John Stepanchuk, şeful departamentului macroeconomic din cadrul Ambasadei SUA din Rusia a declarat: "Clopoţelul etse simbolul libertăţii în America. Acesta este atîrnat la Philadelphia, oraşul natal al lui Benjamin Franklin". Personalul acestei ambasade a vorbit despre noua bancnotă de 100 de dolari fără a-şi ascunde admiraţia. Falsificatorii de bancnote nu vor putea reproduce rapid cel mai contrafăcut cupiu. Se întreprinde totul pentru a evita acest moment. Chiar şi demonstraţia oficială a avut loc într-o atmosferă specială cvasisecretă.
Zvonurile despre aceea că bancnota de o sută de dolari va fi în curînd modificată radical circulau demult. Internetul este plin de tot felul de concursuri referitoare la noul design al "sutarului". De exemplu, a fost prezentată o bancnotă cu Jack Nicholson, dar este şi una în formă de cec bancar. Opţiunile sunt oferite de pictori, designeri şi bloggeri. Dar autorităţile SUA au optat pentru o schimbare parţială a bancnotei deja familiare. De altfel, chiar şi aşa - consumatorii au fost puşi pe gînduri. Pentru ca noua bancnotă să nu sperie consumatorii, americanii au lansat în curînd o amplă campanie de publicitte şi informare.
Pînă la momentul intrării în liberă circulaţie a noului "sutar", în luna februarie anul următor, pe aceasta trebuie să o cunoască la faţă multă lume. Apropo, bancnota americană de cea mai mare circulaţie şi-a schimbat aspectul de cel puţin zece ori. Pentru prima dată bancnotele de o sută de dolari au apărut în anul 1862 - aproape 19 cm în lungime şi 8 cm în lăţime. Pe aversul lor era reprezentat vulturul pleşuv - simbolul naţional al Statelor Unite. Dar diferite state ale SUA emiteau serii proprii de bancnote. Astfel, pe biletele de o sută de dolari au reuşit să se etaleze George Washington, guvernatori şi miniştri ai apărării, comandantul de flotă Perry Oliver şi chiar o indiană cu un arc. A fost, de asemenea şi o serie luminoasă cu Abraham Lincoln, de culoare albastră, cu imprimări de culoare roşie-aprinsă. Doi ani mai tîrziu a fost lansat un certificat de aur de 100 de dolari, iar peste cîţiva ani - şi unul de argint. Bancnotele au căpătat un aspect relativ constant numai în secolul XX - anume atunci pe acesta a apărut portetul lui Benjamin Franklin. Dimensiunile s-au redus cu aproximativ trei centimetri şi bancnota şi-a căpătat culoarea obişnuită de un verde pal. Mai tîrziu, inscripţia latină pe sigiliu a fost înlocuită cu cea în limba engleză. În anii '90 au început să fie introduse diferite elemente de securitate - microimprimări şi firul metalic. Tot atunci a fost lansată şi cea mai uzuală bancnotă - de 100 de dolari, cu un portret nou al lui Franklin, cu imaginea acestuia pe filigran, cu vopsea ce îşi schimbă culoarea şi cu linii fine de fundal.
